Internetul – o dezamagire colosala

fara_job

Internetul este unul dintre cele mai mari progrese tehnice ale umanității. Cu toate acestea, în comparație cu marile invenții tehnologice din trecut, internetul este, de asemenea o dezamăgire economică enormă.

Să vorbim despre locurile de muncă

Da, tinerii programatori își găsesc locuri de muncă direct din facultate, și încă la salarii din șase cifre. Dar ne referim aici la locurile de muncă în general, într-un sens profund și susținut, o ocupare a forței de muncă dincolo de acest „1 la sută”.
Dintre toate virtuțiile sale economice, internetul este responsabil de pierderea multor  locuri de muncă pe termen lung și crearea de locuri de muncă pe termen scurt. Ca urmare, acesta joacă un rol important în stagnarea salariilor și declinul clasei de mijloc.
Sigur, internetul a creat noi aplicații și companii mari – Google, Facebook, Amazon, Twitter, și cel mai important, segmentul de cloud. Dar multe dintre cele mai mari companii de pe Internet își iau, în cea mai mare parte veniturile, de la societățile existente, fără să aducă un plus în creșterea economiei totale.

Tehnologiile noi apărute în trecut au avut efecte masive în crearea de locuri noi de muncă. Internetul pe de altă parte, are efecte masive pe piața muncii, care au rezultate copleșitoare și în efortul de creare de noi locuri de muncă. În trecut, noile realizări tehnologice creau noi industrii care nu numai că absorbeau lucrătorii altor tehnologii perimate, dar generau și alte oportunități pentru și mai multe locuri de muncă. Rezultatul a fost o clasă de mijloc extrem de benefică societății.

Luați în considerare circuitele integrate, care au apărut pentru prima dată pe piață în 1961. La acel moment, piața de electronice la nivel mondial era de 29 miliarde de dolari. Astăzi este de ordinul a 1500 de miliarde dolari. Circuitele integrate au făcut produsele existente mai bune. De exemplu, calculatoarele cu tuburi vidate au fost înlocuite de computerele bazate pe circuite integrate. Noile mașini au fost mai puțin costisitoare, mult mai rapide, mai sigure, în mod substanțial mai mici și mai eficiente, și consumatoare de mult mai puțină energie. Ca urmare, afacerea cu calculatoare s-a extins rapid. Veniturile IBM au crescut de la mai puțin de 2 miliarde de dolari în 1960 la peste 26 miliarde dolari în 1980. Circuitul integrat a născut, de asemenea, noi industrii precum și alte tehnologii, care nu existau înainte – comunicații celulare, PC-uri, tablete și, în ultima vreme, „internetul obiectelor” (The internet of Things).

Povestea motorului cu ardere internă este și mai dramatică. Nu numai că a creat industria de automobile, dar Henry Ford a șocat lumea industrială, când a dublat salariul lucrătorilor de la linia de asamblare, la 5 dolari pe zi. Ford a motivat că o forță de muncă mai bine plătită ar putea să cumpere mai multe mașini și, astfel, s-ar dezvolta și propria sa afacere. Alții i-au urmat exemplul. Acțiunile Ford au contribuit imediat și direct la crearea clasei de mijloc.

Companiile auto au creat, de asemenea, și o cerere mai mare pentru alte produse și servicii, care au angajat și mai multe milioane de oameni – oțel, cărbune pentru a produce oțel, sticlă, mașini-unelte, dealeri auto și reprezentanțe, benzinării, câmpuri petrolifere, mecanici și service-uri, poduri, drumuri, echipamente pentru construcții, etc. Automobilele au creat suburbiile și boom-ul în domeniul construcțiiilor care a urmat. Acestea au făcut posibilă o nouă formă de distribuție cu amănuntul, precum și centrele comerciale (mall-urile). Lucrătorii noi angajați au cumpărat case, aparate și haine creând și mai multe locuri de muncă. În timpul secolului 20, lumea industrializată s-a bucurat de roadele a ceea ce economiștii numesc „cercul virtuos”.

Până în prezent internetul a fost mult mai eficace la eliminarea locurilor de muncă decât în crearea altora noi.

Dovada A: vânzarea cu amănuntul în „on-line” a înlocuit în mod direct mai multe locuri de muncă și a eliminat și mai multe altele, în mod indirect. Sistemul de distribuție extrem de eficient al Amazon, spre exemplu, înlocuiește magazinele de retail și angajații lor. Depozitele lor folosesc roboți în loc de muncitori.
Acestea sunt efectele directe. Efectele indirecte sunt necesitatea dispariției spațiului de retail, alături de muncitorii care construiesc magazine și cei care le întrețin, precum și companiile care furnizează spații pentru vânzare cu amănuntul și cele care furnizează mobilier celor din urmă.

Internetul a făcut cumpărăturile mai eficiente și a creat mai multă concurență, care a condus la scăderea prețurilor de consum. Dar a avut foarte puțin sau nici un efect asupra vânzărilor pe cap de locuitor. Vânzarea lunară cu amănuntul, ajustată cu inflația și creșterea populației, se află sub cifrele de dinainte de recesiunea din 2008 – 165 de miliarde dolari, față de 168 miliarde – și a crescut cu mai puțin de 10% în ultimii 15 ani, sau cu doar aproximativ 0,6% pe an. Între timp, ocuparea forței de muncă în comerțul cu amănuntul și cu ridicata a scăzut de la aproximativ 21,2 milioane de lucrători în 2000, la aproximativ 19,9 milioane în 2010 doar în Statele Unite.

Amazon

Amazon

Acei programatori tineri extrem de bine plătiți sunt doar câțiva, raportat la totalul forței de muncă dintr-o țară. Ei sunt, de asemenea, simptomul unui lucru mult mai insidios: Internetul este atât de eficient încât poate crea companii cu venituri foarte mari și cu mut mai puțini angajați.
Motivul pentru care Google, Facebook, Twitter poate plăti acestora astfel de salarii mari este faptul că societățile de pe Internet sunt atât de eficiente, încât pot genera aceste venituri foarte mari, cu acei puțini angajați.

În 2013, Google a avut aproximativ 50.000 de angajați și a generat venituri de aproximativ 55 miliarde dolari în vânzări sau aproximativ 1 milion de dolari pe angajat. Cifrele sunt similare pentru Facebook. Amazon a ajuns la o rată a veniturilor de 74 miliarde dolari și a avut în jur de 110.000 angajați sau un pic mai mult de 670.000 dolari în vânzări per angajat.

Google Campus

Google Campus

În Statele Unite, fiecare lucrător (excepție cei din agricultura) adaugă un pic peste 120.000 dolari, în fiecare an, la produsul intern brut. Asta înseamnă că companiile de Internet foarte productive trebuie să creeze de la cinci până la de zece ori mai mulți dolari în vânzări pentru a justifica angajarea unui salariat, față de o firmă de nivel mediu din trecut.

Credința economică predominantă azi, este că noile tehnologii vor crea noi oportunități care vor compensa efectele de deplasare a forței de muncă. Noi folosim continuu experiențele din trecut pentru a sprijini speranțele noastre despre viitor. Dar experiențele din trecut au avut loc în lumea fizică. Viitorul nostru va fi din ce în ce mai mult jucat într-un mediu virtual. Având în vedere că internetul nu s-a dovedit a fi noul „motor” în crearea noilor locuri de muncă ale viitorului, la care cu toții am sperat, ar fi bine să lucrăm la căutarea și punerea în aplicare a politicilor care vor compensa efectele de deplasare a angajaților, datorate Internetului.

Pentru a începe cu aceste politici, trebuie ca acestea să fie puse în aplicare cu eficiența Internetului în minte. Creșterea salariului minim, de exemplu, va influența în mod direct motorul eficient al Internetui. Creșterea salariului minim va influența angajatorii să folosească mașini pentru a înlocui oamenii. Mai degrabă un credit la impozitul pe venitul obținut este o abordare mai bună. Muncitorii cu salarii mici vor beneficia de transferul de plăți (ajutor financiar guvernamental, securitate socială) și angajatorii care nu vor plăti salarii foarte mari vor simți o presiune mai mică spre automatizare.

Investițiile în infrastructură sunt un alt mod excelent de a crea locuri de muncă, dar astfel de infrastructuri trebuie să fie compatibile cu o lume din ce în ce mai virtuală. Da, trebuie să reparăm drumurile, dar tot mai mulți oameni vor lucra de acasă și din ce în ce mai multe produse vor fi livrate la domiciliu, precum și distracția își va găsi locul în propriile camere și pentru că aglomerația pe șosele va crește, șansele sunt ca din ce în ce mai mulți vom folosi automobilele din ce în ce mai puțin.
Copiii noului mileniu sunt vestitorii acestei noi tendințe. Numărul de autoturisme achiziționate de către persoanele între 18 și 34 ani a scăzut cu aproape 30%. Aceștia aleg să-și cheltuiască banii pe lucruri de înaltă tehnologie, cum ar fi tablete, telefoane inteligente și accesul la banda largă de internet.
Pentru cetățeanul noului mileniu, infrastructura viitorului va fi interconexiunea cu lățime de bandă mai mare și transportul în comun, care va lua locul mașinii personale.
Acțiunile acestora vor agrava problemele. Provocarea noastră va fi să le găsim suficiente slujbe pentru a compensa efectele eficienței celui mai puternic motor pe care lumea l-a cunoscut vreodată.

110-William_Davidow

Bill Davidow (Harward Business Review)

Leave a Reply

Your e-mail address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.